Alfabetul Armenesc


  Paturile conducatoare, regale, catolicosul, intelectualitatea si masele populare patriotice erau constiente de pericolul care ameninta existenta poporului armean. Īn aceasta situatie, a devenit de o importanta religioasa si culturala deosebita necesitatea crearii unui alfabet national si dezvoltarea, pe aceasta baza, a īnvatamīntului, literaturii si stiintei cu un caracter propriu. Meritul principal al acestei opera revine lui Mersop Mastoth si catolicosului Biseriii Armene, Sahak Parthev, care l-a sustinut si a contribuit apoi, personal, prin traduceri, la īmbogatirea culturii armene. Dintre cele 15 alfbete existente īn lume, sīnt rare cazurile cīnd istoria sa fi retinut numele autorilor lor. Un asemenea caz este cel al creatorului alfabtului armean.

  Cine era Mesrop Mashoth? Din relatarile contemporanilor, se stie ca Mesrop Mastoth s-a nascut īn anul 361, īn provincia Taron, satul Hatik sau Hatekat, din vestul lacului Van, fiul lui Vardan (se presupune ca ar fi fost din nobilimea armeana). A primit educatie īntr-o scoala de limba greaca, probabil la Antiohia, īn celebra scoala a lui Libaanios, unde au īnvatat si alti cturari si teologi de seama ai secolului, ca: Ioan Gura de Aur, Bazil din Cezareea, Grigore din Nazianz, Ghevond Haykazin si altii.


alfabetul armenesc

  Dupa terminarea studiilor, nu se stie din ce motive, Mastoth se calugareste si pleaca īn provincia Goghth, unde mai persista pagīnismul, pentru a duce activitate misionara.Venind īn contact cu poporul, el a ajuns la concluzia ca fara o scriere proprie, poporul armean este sortit pieririi, prin asimilare. Totodata, el si-a dat seama ca nici crestinismul nu va putea fi raspīndit īn mase, daca scrierile religioase nu vor fi aduse la cunostinta populatiei īn limba vorbita de aceasta, ceea ce necesita inventarea unui alfabet propriu si traducerea textelor religioase īn limba nationala. Potrivit istoricilor epocii, Mastoth a fost cel care a luat initiativa crearii unui alfabet propriu, reusind sa-si asocieze, īn demersul sau, pe catolicosul Sahak Parthev. Apoi, amīndoi s-u prezentat la regele Vramsapuh, expunīndu-i planul lor, care a fost aprobat.

  Īn total, alfabetul creat de Mersop Mastoth avea 36 de semne, la care, ulterior, s-au adaugat īnca doua: o rotund, si f, pentru a reda cuvinte straine.Astfel, īn prezent, alfabetul are 38 de semne, din care 29 de consoane, adaptate tuturor nuantelor sistemului fonetic armean, 6 vocale: a, o, (de doua feluri), u, e (de doua feluri), i, a, si doua semiconsoane: w si y. Īn unele dialecte exista si sunetele ö si ü, fara a avea īnsa caractere corespunzatoare. Se scrie, ca si īn greaca sau latina, de la stīnga la dreapta. Simplitatea si precizia acestui alfabet, precum si numarul mare de caractere, fac ca el sa poata fi adaptat la sistemul fonetic al multor limbi moderne. De pilda, limba romāna poate fi redata cu multa fidelitate īn alfabetul armean.




|  Prima pagina  |  Istoric  |  Consiliul eparhial  |  Evenimente  |  Restaurare  |  Calendar  |  Galerie foto  |  Contact  |

Copyright © 2009 Biserica Armeana Iasi  |  Web design by